Ministrul Energiei: Piaţa energetică românească este conectată cu pieţe din state central şi est-europene, şi nu de ieri

Bucureşti, 15 apr /Agerpres/ - Piaţa energetică românească este conectată cu pieţe din state central şi est-europene, şi nu de ieri, ci de câţiva ani, iar România are o strategie energetică după ce multe guverne nu au reuşit să pună niciun rând de viziune pe hârtie, a declarat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul dezbaterilor la moţiunea simplă 'SOS sectorul energetic - PSD şi ALDE duc România în beznă',

'Dacă i-aş spune document, cred că e prea mult spus pentru un text plin de injurii şi fraze care anunţă sfârşitul lumii, fără să fie cazul (...) Înţeleg că moţiunea de astăzi este o încercare de a vă repara propriul handicap în a face ceva pentru români. De aceea, poate că dacă aţi analiza dezbaterea de astăzi cu onestitate, nu cu ură sau amatorism ar fi un pas cinstit către ei. Spuneţi că sectorul energetic românesc nu este integrat în cel european şi că preţurile sunt foarte mari. Vă contrazic! Piaţa energetică românească este conectată cu pieţe din state central şi est-europene, şi nu de ieri, ci de câţiva ani. Mă surprinde că nu ştiaţi acest lucru. Pieţele interconectate presupun importuri şi exporturi de energie. Pe scurt: o relaţie comercială care dictează preţurile, ca în orice stat european. Vă arătaţi îngroziţi că sunt şi momente în care România importă energie (...) Păi, acelea sunt exact momentele în care România importă nu pentru că nu produce suficientă energie pentru cât ne trebuie în consum. Ci pentru că în acele intervale preţurile pe alte pieţe sunt mai convenabile pentru români. Aşa că haideţi să terminăm cu panica! Nu face bine nimănui, nici măcar dumneavoastră, celor care o generaţi', a spus Anton.

Ministrul Energiei a menţionat, totodată, că România are o strategie energetică naţională, iar prin intermediul OUG 114 s-a dorit limitarea creşterilor de preţuri la energie pentru o perioadă de trei ani.

'Mai departe, spuneţi că sunteţi îngrijoraţi că România nu are după 5 ani o strategie energetică. Trebuie să vă contrazic din nou. România are o strategie energetică după ce multe guverne nu au reuşit să pună niciun rând de viziune pe hârtie. Strategia despre care spuneţi că nu există, există şi este pe site-ul Ministerului Energiei de peste o lună. Este un document public, puteţi să-l consultaţi şi dumneavoastră ca să vă convingeţi că există. Avem deja şi raportul de mediu pe acest subiect. Vă spun cu toată responsabilitatea că ne aflăm într-o etapă avansată de adoptare a strategiei în condiţiile în care o astfel de procedură legală durează un an. Spuneţi că sunteţi îngrijoraţi de creşterea preţurilor la energie. În sfârşit, avem un numitor comun! Şi noi am fost îngrijoraţi de acest lucru şi de perspectiva unor creşteri viitoare pe care populaţia nu ar fi putut să le suporte. Tocmai de aceea Guvernul a luat o serie de măsuri pentru prevenirea unei astfel de situaţii prin OUG 114. Am limitat aceste creşteri pentru o perioadă de trei ani', a afirmat demnitarul.

Acesta a adăugat că investiţiile din sectorul energetic există, fiind aprobate deja hotărâri de Guvern pentru demararea unor proiecte importante. Ministrul Energiei a amintit, în context, faptul că CE Oltenia figurează în Planul Naţional de Investiţii 2013-2020 cu două contracte de finanţare.

'Spuneţi că sunteţi îngrijoraţi de lipsa investiţiilor în sectorul energetic. Păi, hai să ne uităm la ele să vedem dacă există motive de îngrijorare! Minţiţi în moţiune că 15.000 de mineri vor rămâne fără locuri de muncă la CE Oltenia. Nu este adevărat. La Oltenia s-au făcut exproprieri pe care nimeni nu a ştiut să le descurce ani la rând. Au fost realizate pentru prima dată de la înfiinţarea societăţii primele exproprieri vitale pentru activitatea CEO: am emis trei hotărâri de guvern pentru carierele Roşia, Jilţ Sud şi Roşiuţa, şi în prezent fiind în stadiu avansat procesul de emitere a încă două hotărâri de guvern pentru carierele Pinoasa şi Lupoaia. Au fost obţinute două hotărâri de guvern pentru scoaterea din circuitul Fondului Forestier National a două perimetre importante pentru carierele Jilţ Nord şi Tismana I. Apoi, CE Oltenia figurează în Planul Naţional de Investiţii 2013-2020 cu două contracte de finanţare semnate pentru: reabilitarea şi modernizarea blocului energetic 4, de la Rovinari - de 55 milioane de euro, şi Reabilitarea şi modernizarea blocului 7 de la Işalniţa - de 30 milioane de euro cheltuieli eligibile, din care o bună parte au fost rambursate', a subliniat oficialul.

Pe parcursul discursului din plenul Camerei Deputaţilor, Anton Anton a prezentat date referitoare la activitate Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Electrica.

'În cazul Nuclearelectrica, datele de profitabilitate arată un profit cu 33,9% mai mare în 2018 faţă de 2017, un profit net de 410 milioane de lei şi venituri din vânzarea energiei mai mari cu 12,3% faţă de 2017. Legat de proiecte, există Proiectul de Retehnologizare a Unităţii 1 CNE Cernavodă - s-a aprobat în AGA demararea Fazei 1 a acestui proces. Aceasta se va finaliza în anul 2021. De asemenea, pentru reactoarele 3 şi 4, vă asigur că aici nimeni nu a adormit în negocieri, dimpotrivă. Le-am trezit dintr-o stare de lung repaos! În 10 aprilie 2019, AGA Nuclearelectrica a aprobat cu partenerii chinezi Acordul Investitorilor în forma preliminară şi acest pas permite înfiinţarea societăţii de proiect. Vă plângeţi că ciclul integrat de fabricaţie a combustibilului nuclear în România a fost întrerupt. Să ne aducem aminte cine şi în ce an a îngreunat această situaţie?! Nu vreau să vă indispun, dar noi am găsit calea prin care a fost restabilită relaţia comercială între Nuclearelectrica şi Compania Naţională a Uraniului, a fost aprobată Strategia de diversificare a surselor de aprovizionare cu materie primă necesară producerii combustibilului nuclear. Această strategie prevede ca SNN să achiziţioneze de pe piaţa internaţională octoxid de uraniu, urmând ca acesta să fie depozitat şi procesat de către CNU', a declarat Anton.

În cazul Hidroelectrica, ministrul Energiei a afirmat că această companie a avut, în 2018, cel mai mare profit din istorie, de aproape două miliarde de lei, iar în ceea ce priveşte Romgaz, producţia de gaze a crescut, anul trecut, pentru al doilea an consecutiv, fiind mai mare cu 3,39% decât în 2017. 'În 2018, Romgaz a produs 5,3 miliarde de metri cubi de gaz', a subliniat Anton Anton.

'Electrica a obţinut un profit net consolidat de 230 milioane de lei, în creştere cu 34,3% faţă de 2017. Servicii Energetice Muntenia a ieşit din insolvenţă şi este unul dintre marile succese pe care le-am avut. Se ştie că puţine insolvenţe se termină cu un aviz favorabil, majoritatea finalizându-se cu falimentul companiei vizate. De asemenea, Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român s-a concretizat, după foarte mulţi ani de bătut pasul pe loc. Este un proiect care va atrage investiţii de peste un miliard de dolari în sectorul energetic românesc. Mai avem şi alte proiecte importante şi aş aminti aici proiectul de la Mintia, o investiţie în ciclu combinat care va stabiliza economic, social şi energetic întreaga regiune şi, implicit, România. Mai avem proiectul Craiova-Gherceşti, un proiect inovativ în domeniul acumulării de gaze naturale (...)', a precizat ministrul de resort.

Anton Anton a punctat faptul că unul dintre proiectele pe care le-a finalizat se referă la extinderea reţelelor de gaze naturale, la nivel naţional.

'Spuneţi că eu blochez extinderea reţelelor de gaze naturale în ţară şi că nu am venit cu o strategie de creştere a consumului de gaz din ţara noastră. Aici chiar mă faceţi să râd, pentru că este unul din proiectele pentru care m-am luptat din prima mea zi ca ministru. Am avut cu cine să mă lupt, cu mulţi birocraţi, în multe locuri. Din păcate sunt mult prea mulţi români în această situaţie: doar o treime din populaţia ţării are acces în prezent la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Sunt trei mari consecinţe care se desprind din această deblocare finalizată: mai mulţi români aduşi în reţeaua de gaz, un consum mai mare de gaz în România, mai mult gaz care va fi extras din Marea Neagră şi care va rămâne acasă', a mai spus ministrul.

Referitor la situaţia gazelor din Marea Neagră, Anton Anton a menţionat că actul de autorizare pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul XV Midia, operat de compania Black Sea Oil & Gas a fost emis în luna februarie.

'Vă anunţ şi pe dumneavoastră, deşi aţi fi putut să ştiţi că Ministerul Energiei a emis din februarie, anul acesta - actul de autorizare pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul XV Midia, operat de compania Black Sea Oil & Gas. Actul este o premieră în industria petrolieră offshore a României după 1989. Mai aruncaţi în text şi ideea că Preşedinţia României la Consiliul UE nu a mişcat cu nimic sectorul energetic european şi că ţara noastră este izolată în Europa. Nu vreau să comentez gogonata legată de faptul că nu ştiu ce ţări nu au vrut să semneze nu ştiu ce document, dar de ce încurajaţi ideea românilor care nu-i sprijină pe români? Preşedinţia României a reuşit să facă ce nu au reuşit mai multe Preşedinţii europene anterioare: să închidă un dosar extrem de dificil - Directiva Gazelor. Am închis acest dosar într-un timp record după ce am obţinut două acorduri politice consecutive. Dosarul a fost votat cu un singur vot împotrivă. Aţi semnalat că avem o situaţie catastrofală la procedurile de infringement. E adevărat că avem şapte bucăţi, au fost mai multe, dar le-am închis. Suntem pe cale să le închidem şi pe acestea, pentru că am discutat cu comisarul pe energie', a declarat demnitarul.

Deputaţii dezbat luni în plenul Camerei Deputaţilor moţiunea cu titlul 'SOS sectorul energetic - PSD şi ALDE duc România în beznă', demers aparţinând PNL.

Moţiunea este semnată de 68 de parlamentari liberali, care se declară îngrijoraţi de creşterea preţului la energie electrică şi gaze, de faptul că nu există o strategie energetică naţională aprobată până acum, de faptul că securitatea energetică a României 'este pusă în pericol', că nu este încurajat consumul de gaze naturale, potrivit liberalului Virgil Popescu.

Votul final pe textul moţiunii împotriva ministrului Energiei, Anton Anton, ar urma să fie dat marţi, 16 aprilie. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)